Când?

Când s-a oprit? Nu-mi amintesc...
Doar am simţit că nu mai trece
Şi ţi-am simţit privirea rece
Când îţi spuneam că te iubesc...


Şi ca pe-o filă dintr-o carte
Azi recitesc, a mia oară,
Din fascinanta mea povestioară
Cea mai desăvîrşită parte.

Azi retrăiesc, vrăjită parcă
Visul prin care ne-am plimbat,
În care timpul ne-a uitat
Şi nu mai vrea să se întoarcă.


Dar cand a început? Nu ştiu...
Doar o privire-a fost de-ajuns
Iar tu în suflet mi-ai pătruns
Cand eu credeam că e pustiu...