Încă mai plâng. Mai curg doar lacrimi
Pe-obrazul ce l-ai sărutat,
Iar eu mă sting încet, de dor,
Sperând că tu nu m-ai uitat.
Nu înţeleg de ce din stele
Se naşte-un nor şi ploaia cade
Din lacrimi rătăcind de dor
Printre fantasme reci şi fade ?
Mi-e greu să cred că trece timpul
Şi ia cu el durerea mea;
Nu ştiu să caut fără tine
Surâsul ce mă mângâia…
Şi totuşi… eşti aici, cu mine,
În lacrimi care cad uşor,
Eşti în speranţele de care
Acum îmi e şi mie dor…
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu